Simpatie.ro - matrimoniale
kaleidostarkaleidostarkaleidostar
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI 		Nou pe simpatie:
andreutza43 pe Simpatie
Femeie
25 ani
Bacau
cauta Barbat
30 - 80 ani
kaleidostarkaleidostarkaleidostarInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
kaleidostarkaleidostarkaleidostar / ~Fan fic~ /

Just a story

 Pagini: 1 Moderat de Anna
#1
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
bine e un fic ce l-am facut din plictisism si in momentul cand n-am chef de viata , ei bine stiu deja ca nu e reusit ca nu i-am dat prea multe roade .....

Just a story
Cap 1:Cine sunt eu ?

    O picatura de apa se zari pe ochiul fetei, aceasta ii deschise si privi in jur nu zari nimica si pe nimeni. Era intr-o camera mai simpluta , acoperisul era din paie, iar pe jos absolut nimic decat un carpet. Se ridica putin din pat dar nu avea echilibru, cazuse incet inapoi.
Brusc in pragul usi se ivi un baiat.
-Hore [in japoneaza insemna stai asa sau uita-te]in starea in care esti nu ar fi trebuit sa te ridici.
Baiatul o puse inapoi in pat.
-Unde sunt? intreba incet fata uitandu-se in stanga si in dreapta, apoi uitandu-se cu jumatate de ochi la baiat.
-Esti in camera mea, ai fost gasita naufragiata langa plaja in momentul cand eu eram la vanat.
-Aaa da ?!
-Trebuie sa-ti fie foame, ai dormit 3 zile incontinuu, la un moment dat am crezut ca nu te mai trezesti.
Fata il privi pentru cateva clipe, probabil din cauza ca intelegea mai greu situatia "Ce cauta ea aici?Cine a adus-o?".
Baiatul ii puse mancarea in apropierea noptierei, apoi ii spuse:
-Apropo numele meu este Captivity, stiu ca e mai ciudat dar asa am fost botezat pe tine cum te cheama ?
-"Numele meu ?Nu-mi amintesc"Pe mine ma cheama ...[aceasta nu-si continua fraza incepand sa se uite prin camera]
-Nu-ti mai amintesti ?!
-Cred ca nu ...raspunse aceasta punandu-si mana peste parul zburlit.
-Uite ma duc pana afara sa ajut satenii la ceremonia unei fete, te pot striga Vanidy ?
In acel moment fetei i se intrezari o amintire insuportabila in minte pe care o cam deranja, aproape ca lesina.
-Numai ai energie, incearca sa mananci.
-Bine ...raspunse fata si trecu in fata noptierei dupa ce iesi baiatul din camera.
-"Sper sa nu fie otravita, cine stie daca ma pot lasa in grija acestui baiat?Oare e bine ce fac ?Dar nici fara forte in mine nu pot sa stau". In cele din urma fata incepu sa manance, desi era nespus de flamanda, manca asa de gentil si cu un calm.Trecura jumate de ora  si termina in sfarsit se putea ridica si se indrepta spre geam, cand, il zari pe acel baiat tipand la niste locuitori, sau se parea ca tipa la ei cand de fapt acesta tipa la altceva.
- Nu se poate sa il fi pierdut si pe el, eram ca fratii, era singurul in care mai aveam o urma de caldura .
Captivity se puse pe baiatul doborat jos si incepu sa planga, se uitase la ranile lui nestiind ce sa faca.
-E un leu in padure nu-i asa ? ...intreba Captivity pe ceilalti din preajma.
-Da, domnule, din pacate asa e.
-Te voi razbuna prietene, iti promit asta!
Captivity se ridica lasandu-i amicului sau o cruce pe care i-o puse in jurul gatului.
-Luati-l,in seara asta ii vom face inmormantarea.
Cand vazu aceasta scena fata se trase cu doi pasi inapoi, isi tinu mainile ca si cand s-ar ruga cu teama de ceea ce a vazut. La inceput baiatul era asa de amabil, bland si calm, iar acuma il vede agitat, tulburat, incepuse sa se teama de el. Se auzi un zgomot cum ca baiatul intrase in camera, fata se intoarse spre el si il privi cu frica, insa Captivity avea o expresie foarte trista pe fata lui , si a facut sa-i treaca frica fetei si in momentul acela aceasta puse ochii pe ceea ce ar trebui numit "tablou" [spun lucrul acesta deoarece era doar o poza infipta cu un cui de lemn pe peretele acela de paie].
-A fost familia mea ...o lamuri Captivity.
-Cum adica au fost ?!
-Cel din dreapta mea era tatal meu, a murit in razboiul civil, femeia numita mama a fost mancata de rechini in mare dar era moarta din nainte caci era deja inecata si n-am putut sa-i facem o inmormantare mai calumea, iar micutul acela care sta in bratele mele a fost fratele meu, dupa moartea parintilor nu am mai auzit nimic de el pur si simplu e disparut de 7 ani, acuma ar avea 12 ani!
-Oh imi pare rau ...spuse Vanidy punandu-i mana pe umar.
-Nu ai de ce ...spuse si baiatul punandu-si mana peste a ei.
-Si pentru ce tipai mai nainte la sateni ?!
Baiatul isi intoarse privirea de la asa zisul tablou catre ea, cu aceasi infatisare trista si cu siroaie de lacrimi stranse in ochii lui.
-Nu tipam la ei ...spuse acesta in cele din urma...prietenul meu cel mai bun a fost omorat de un leu in padure, acuma am pierdut totul, chiar toata familia.
-Cam acelas lucru se intampla si cu mine, nu-mi amintesc cine sunt, si cu atat mai putin familia mea, poti sa ma consideri sora.
-Arigato [arigato=multumesc] ...azi ii fac inmormantarea lui Oblan [cel care a fost omorat de leu] mai exact in seara asta, vrei sa vii ?
-As fi incantata ...raspunse fata cu o plecaciune in fata lui si cu un suras usor, care il molipsi si pe el.

personajele :

Vanidy:



Oblan:



Captivity si iluzia mamei sale:



Si ultimu dar nu cel din urma mai multe poze cu Captivity (are parul dupa starea lui de spirut de asta se va vedea schimbator):






cam atat astept CRITICI v-am spus k l-am facut la plictiseala .

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#2
Calyope
Membru
Postari: 71
Deci chiar mi-a placut cum ai inceut..insa s-a stricat totul cand o urma de telenovela,s-a abatut peste fic TT_TT, in asamblu e interesant insa mai ai de lucrat..la descriere de exemplu te grabesti, incearca sa adauci cateceva figuri de stil..drama e cat in cape dar incearca sa o imparti in asa fel incat sa nu devina o telenovela cam are tendinta..isi urez succes ^^"

_______________________________________
I am angel, but i am so sad, and i am angel-devil, and pheonic, I am Calyope a sad and angri a drauhing angel a devil and golden heonix
 
   
#3
sora
Membru
Din: botosani
Postari: 78
mie imi plake dar pune si celelalte capitole plizzzz

_______________________________________
ori ce inger poate zbura pana la cer
 
   
#4
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Arigato Calyope, arigato Sora.

Cap 2 : Amintiri de razboi!

Inmormantarea a fost facuta precum a unui print, intre timp fata observa ca toti il venerau precum un conducator, fiecare locuitor ii cereau sfaturile si toata lumea ii ascultau ordinele lui Captivity.
-Tu conduci aici ? intreba Vanidy foarte curioasa.
-S-ar cam putea spune asta.
-S-ar putea ?!
Baiatul rase putin, imbinadu-si chipul cu o expresie calduroasa, pielea lui alba si asa de fina il facu sa para angelic.
-Am sa-ti explic cand ajungem acasa.
-Bine.
Cei doi mergeau spre drumul spre casa, cu aceasta ocazia Captivity ii aratase fetei toate minunatiile insulei, cand aparea o intrebarea din partea fetei, Captivity nu arata deloc nevrozitate ci un zambet dragalas si fiecare raspuns pus cu atata simpatie in glasul lui iar in unele momente nici el nu se recunostea pe sine insusi.Razele soarelui parca alinau pamantul in calea lor. In sfarsit ajunsera. Fata intra gentil in prag si se puse sfios pe un scaun. Baiatul se lasase tolanit pe carpetul de jos.
-Deci ?! intreba ea un pic cam timida.
-Vanidy tatal meu a fost conducatorul acestei insule, dupa moartea sa era normal ca unul din fii sa-i ocupe locul, iar singurii inteligenti de pe insula asta sunt eu si fratele meu disparut. Numai noi putem fi cei care ii mentinem in ordine si care stim sa-i aparam, ne dam seama de pericole si furnizam hrana prin comert.
-Am impresia ca sunt o pacoste! ...raspunse fata aplecandu-si privirea si ascunzandu-si suferinta care i se intrezari in acel moment. Parca ii venea sa urle sa scape acuma de aici, sa renunte la tot si sa nu mai fie o pacoste pentru Captivity.
- Nu vorbi asa, rare sunt persoanele ca tine Vanidy.
De fiecare data cand auzi cuvantul "Vanidy" pe fata o coplesea o stare infricosatoare, ii veneau imagini si clipuri in minte cumplite, era coplesita complet, nu stia daca sa arate lucrul asta lui Captivity ,inca, asa ca incerca sa isi ascunda starea aceasta.
Intre timp Captivity isi stergea o pusca si o incarcase cu gloante cand isi fixa ochiul asupra modulului care face tinta mai usoara zari intrebarea de pe chipul lui Vanidy.
-Stai linistita e doar pentru vanatoare, pe langa hrana pe care o voi furniza penru saptamana aceasta vreau sa ucid si leul acela care mi-a omorat prietenul.
Fata se linistise putin, vazand asta baiatul se ridica de la locul lui si se indrepta spre usa.
- Sa nu pleci nicaieri stai numai in camera aici sau in apropierea ei, locurile acestea simbolizeaza pericol real!
Dupa aceste vorbe baiatul pleca iar fata ramase cu imaginea pustii in minte, cu povestea lui Captivity in privinta razboiului, cu cuvintele "pericol" si "Vanidy". Incerca in cele din urma sa se faca de folos asa ca se puse pe treaba, iar timpul trecura , luandu-se cu una cu alta.In sfarsit era aproape timpul ca Captivity sa vina acasa.
Captivity veni cu un zambet de mandrete si intrase in camera. Nu spuse altceva decat:
- Ce buna trebuie sa fie carnea de leu!

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#5
sora
Membru
Din: botosani
Postari: 78
plke mult

_______________________________________
ori ce inger poate zbura pana la cer
 
   
#6
Anna
Moderator
Postari: 30
esti cea mai buna..foarte bine astept si restu....bravo,felicitari scriitoarea noastra..esti super

 
   
#7
Calyope
Membru
Postari: 71
Cum spuneam grabesti actiunea de nu se vede....si..ori e inmormantare ori e vesel? Alege din cate stiam eu fiind si singura lui familie trebuia sa fie irascibil :| si de unde atata mandrie pe capul lui..baga ceva figuri de stil si descriere asta e esentialul la fan ficuri O_O in rest nu am ce spune decat  citandu-l pe jeannot
"1. pur si simplu nu iei in serios descrierea si nu intelegi ca pana si un scenariu anime are descriere savuroasa, care sa dea un context potrivit." si pe princess "Nu orice "creaatie" scrisa pe o bucatica de servetel mototolit e un fan fic" acum un sfat incearca sa citesti fan ficuri si cartii si fa ceva cu descrierea aia si cu actiunea o grabesti prea tare ce naiba?

_______________________________________
I am angel, but i am so sad, and i am angel-devil, and pheonic, I am Calyope a sad and angri a drauhing angel a devil and golden heonix
 
   
#8
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
da stiu , ca eu nu pot sa stau la o singura actiune ca ma dau si mai grav in plictisim si ....cate carti am cititte la viata mea si cate ficuri ...nu cred ca ma intrece nici Eminescu acuma ....numai anul asta am citit 24 de carti+ 4 in vara trecuta...crede-ma ca ciitesc dar nu pot mentine actiunea si chestia si mai grava la mine am probleme cu memoria , de asta nu-mi dau seama de metafore, epitete.
Dar stiu k tre sa ma straduiesc si asa voi face...Arigato fetelor.(Aviz pt Calyope, nu citi ca e chiar telenovela dar e ultimu capitol care l-am facut in ziua aceea impreuna cu celelate doua)

Cap 3: Esti chiar tu ?Sunt chiar eu ?

-Sper ca este leul bun, daca ai ucis altul?
-Nu are cum caci dupa ce l-am amortit am vazut sub ghearele sale piele de om, precum erau zgarieturile lui Oblan. Stiu sigur ca am nimerit leul cel bun.
Dupa un timp Captivity isi ridica privirea la cer.
- Ti-e foame ? intreba fata brusc.
Captivity isi intoarse privirea spre ea.
-Cu ce ocazie ma intrebi asta ?
-Am vrut sa ma fac folositoare asa ca am gatit putin.
Vanidy trecu o masuta in mijlocul camerei si il pofti la masa pe Captivity. Baiatul ii lua mana si ii multumi politicos, zarindu-ise cat de fericit este ca o are pea ea.
- Chiar nu trebuia, fa-te folositoare si du-te si te aranjeaza putin, am pieptan, clame, tot ce vrei in sertarul al 2-lea de la cealalta noptiera, au fost ale mamei mele si sunt sigur ca nu s-ar supara.
-Iti multumesc Captivity...raspunse fata si pleca intr-acolo.
- Cu placere! ...spuse acesta si incepuse sa manance .. " e o bucatareasa excelenta, dar mai bine ma opresc se spune ca un baiat se indragosteste dupa felul in care ii gateste fata, si acuma nu cred ca vreau lucrul acesta." Captivity nu-si daduse seama ca in timpul ce isi analiza gandurile isi si terminase portia.."prea tarziu, ei poate e numai o zicala."Acesta se ridica de la masa, iar dupa ce o stranse veni din greseala in locul unde se aranja Vanidy, cand ii vazu parul balai lasat pe spatecu suvitele line mangaindu-i gatul, curata, fragila, cu chipul acela angelic.
-"Nu stai ce fac, o consider ca pe o sora si nimic mai mult!"
-S-a intamplat ceva Captivity ? De ce stai in pragul usii, mai degraba intra!
Baiatul intra, si veni in spatele danseia uitandu-se ambii in oglinda de la masa de aranjat.Captivity ii feri parul de la gat mangaind-o putin, apoi isi retrase repede mainile.
-Captivity sunt sigura ca esti stresat imi dai voie sa iti fac un masaj ?
Captivity se speriase la auzul acestor vorbe, dar ca sa nu para nepoliticos accepta. Peste un timp tanarul se intinse pe pat, iar Vanidy trecu asupra spatelui lui.
-Ce timid esti tre sa-ti dau eu jos haina ?! intreba fata dar deja i-o dase jos, facandu-l pe adolescent sa roseasca.
Vanidy isi daduse mainile spre partile incordate ale spatelui si ii facuse usor masajul relaxandu-l pe Captivity si inchizand incet ochii. Fata se daduse incet jos de pe spatele lui, sufland in lampa si lasand noaptea sa se asterne. In cele din urma aceasta trecuse in patul ei si isi inchise ochii " Ce se intampla cu mine ?!" era intrebarea ce le ardea in somnul lor placut.

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#9
sora
Membru
Din: botosani
Postari: 78
plke    cooooool

_______________________________________
ori ce inger poate zbura pana la cer
 
   
#10
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Cap 4 : Azi iau o cale noua!

Razele soarelui mangaiase obrazul baiatului, se fatzaii in pat in stanga si in dreapta trezindu-se in cele din urma.Coborase jos din pat uitandu-se la fata. " Inca doarme" isi spuse acesta incepand sa cotrobaiasca incet prin sertare, gasi o poza, pe care o uita de mult, in momentul acela cauta si ceva cu care poate sa-i dea foc.Ii cam tremurase mana vazand o bricheta, o lua incet pana la urma si se puse pe scaun.Era timpul cand pana acum era ori la vanatoare, ori la comert, ori la alte activitati.Venise un rarism zgomot cum ca fata se trezise, si venise direct langa el cand aprindea bricheta.
-Ce faci ? intreba ea brusc si cu o usoara sfiala.
-Nimic ...raspunse el uitandu-se cum ardea focul acela pe poza....ma despart doar de trecut nu mai are rost sa fiu atras de catre el.
-Sunt suprinsa sa te vad acuma acasa.
Baiatul isi puse mainile una intr-alta sprinjinindu-si fruntea de ele si metidand incet.
-Si eu sunt la fel de suprins ca tine!
Venise un moment de tacere intre cei doi, baiatul isi regla gandurile, fata se gandea la ce amintiri ar avea ea ? Desi erau inauntru, in asa zisa casa, era aceea liniste care iti da cunoasterea de pustiu. Urmarinduri-le chipurile o tulburare ii cuprinse, Captivity incepu sa tremure la maini, probabil de la griji, probabil de la nervi sau probabil ca il tulbura ceva.In partea lui Vanidy nu era mare diferinta, picioarele ei fine si albe de-abia daca puteau s-o sprijine pe intreg corpul. Vanidy se gandi sa intrerupa linistea:
-Ciudat tu vrei s-a scapi de trecut, eu nu stiu cum sa imi recapat amintirile!
-Vor veni si acestea, fii optimista.
-Multumesc scumpul meu frate.
"Frate?" este prima oara cand ii spuse asa, simti o senzatie ciudata, acel sentiment haotic, nu stia , parca se temea sa`i spuna "frate".Ramase suprins facu niste ochi mari, se zarise o picatura de gheata in inima brusc isi spuse "Nu am sanse la ea!".
-Vanidy...soptise el.
Si in acel moment fata tremurasera. amintirile acelea, Vanidy a fost de fapt cea care i`a omorat parintii in razboi, si acuma s`o cheme asa..
-Nu`mi mai spune Vanidy numele meu e Johanna!
-Johanna, cat de mult ma bucur ca ti le`ai amintit."Ce dragutz nume!"
Gandurile acestea fusera din nou intreruote de un plans al fetei..
-Vanidy..Vanidy ...a fost prietena mea cea mai buna..care mi`a omorat parintii si acuma eu am ramas fara nimic, stiu ca provin din Tokio, mi`am amintit totul si acuma preferam sa uit...cum a putut face asta ? cum ?...micuta noastra Vanidy sau cum ar trebui sa`i spunem acuma Johanna nu se mai opri din gafaieli, din lacrimi care se insirau pe obrazul ei cazand pe suprafata rece a parketului, tresari din cand in cand sa`si adune aerul..dar tot nu se opri.
Vaazand toate acesta Captivity venise langa ea si o cuprinse in brate

-Captivity...murmura ea incet...suspinand.
-Totul va fi bine de`acum, linisteste`te...spuse el sarutand`o usor.
-"Ma saruta ?!" se intreba fata inchizand ochii ca sa`l sarute si ea.

Momentul acela nu se termina durase ceva vreme, cand Captivity realiza ca o sarutase ca parca fuses impins de o atractie il termina repede.
-"In nicun caz, nu ma pot indragosti de ea, ce`i cu mine?"
Johanna il privea induiosata..
-Ce s`a intamplat ? murmura fata.
-Sa nu bagi in seama ce`am facut inainte m`a luat valul. Cam urat din partea mea dar am vrut doar sa vad daca saruti bine "ba nu am vrut asta", sa vad ce calitati mai ai " in niciun caz", si nu ma gandeam la iubire "ba fix la momentul iubirii ma gandeam [aici veni secvente din sarut]"
-D..dar Captivity ...spuse fata venind inapoi in bratele sale cu lacrimile din nainte in ochi

Baiatul isi pastra acelas aer de indiferenta, acel lucru cu care vroia sa ascunda faptul ca o iubeste, trecu la privirea rece, de la privirea calda, ofta, ba chiar plangea inauntru lui, i se rupse inima cand o vazu "pe surioara lui" in situatia aceasta, daca ar putea sa rupa macar o farama din suferinta ei. Probabil din cauza ca el deja s`a obisnuit cu moartea parintilor..Dar tot daca ar putea ...ar face`o si nu isi arata sentimentele.
-Te rog Captivity...spune`mi doar ca ma iubesti...spune`mi ca sarutul diin nainte nu a fost o pacaleala...te rog spune`mi.
Toate acestea fata le spuse dand apoi sa`l sarute.."Nu ma amagi" fu gandurile ei atunci.


_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#11
sora
Membru
Din: botosani
Postari: 78
imi plac pozele, imi place cum ai desfasurat actiune     

_______________________________________
ori ce inger poate zbura pana la cer
 
   
#12
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Cap 5 : Gata sunt sub vraja.

Captivity nu ii accepta sarutul, ba chiar il respinse.
-Trebui sa plec! spuse apoi ridicandu`se.. -"Ce pacat ca nu pot fi o persoana normala! Chiar o iubesc, si chiar am vrut sarutul acela, si...".Cate si cate nu ar mai vrea Captivbity sa`si spuna acuma, se facu in toate felurile baka [baka=prost], tampit, idiot.
In momentul in care ramase singura, fata iesi putin afara, se gandea ca inca il mai putea vedea pe Captivity, insa nu fusese astfel. Pe cer norii incepura sa se adune, se inghemuiau unul peste altul, picaturile de ploaie au si sosit. Nici o tristete din lume nu ar putea sa intreaca pe cea pe care o simte Johanna acum, si nu numai a ei cat si a lui Captivity. Oricum revenim la imaginea fetei ce se aseza pe nisip suspinand nu stia daca mai mult plangea ca i`a murit familia sau din cauza ca Captivity pur si simplu n`o placea.
-Da oare cum am putut gandi ca un baiat asa distinct, elegant si cu un status asa de mare pe insula s`ar uita la o bleaga ca mine ? Chiar nu gandesc?
Furtuna venise deja, asta stricase un picut din dispozitia sincronica.Dar nu si gandurile lui Johanna.

Acum a venit momentu sa vedem ce mai face Captivity.
Intr`un colt, la malul marii, intins pe nispul ud, nepasandu`i de nimic, nici macar de fulgerele ce apasau pe pamant, baiatul nostru se gandea, normal, la surioara lui -Johanna-.
-"Daca nu as avea monstrul acesta al urii in mine, numai daca as putea sa`l alung cumva". Simti pe obraz apa sarata, dar nu de la ploaie. -"Ce`i asta ? " se intreba el atingandu`si obrazul -Lacrima...sopti apoi... nici nu`mi mai amintesc ultima data cand am plans!"Johanna..." singurul nume ce`i tresari gandurile acum.
Trosc se izbucni in pamant. Ploaia deveni si mai abudenta deja sunete...si deja Vanidy, aka [aka=adik] Johanna tresari.
-Caprivity...Captividy .."Daca i se va intampla ceva ? Ma duc sa`l caut!"
Dar in pustiul acesta a furtunii si a noptii, o silueta de baiat se zari, era chiar Captivity, era nevatamat. Ochii fetei, rosii de la atat plans, zari o raza de bucurie cand il vazu, alerga repede spre dansul, il cupriinse in brate, imbratisandu`l puternic.
-Ce mult ma bucur ca esti bine! spuse fata suspinand.
-Imi pare rau m`am comportat ca un magar.
Fata isi ridica privirea spre el, ochii ei parca il absorbisera, ii calculase fizicul si phisicul.
-Te poti revansa..imi datorezi un ...
Baiatu n`o lasa sa continuie, stia deja ce`si dorea, asa ca isi puse mana pe obrazul ei si o saruta tandru. Luna ii alinase si le veghea pasiune, iar ploaie le mangai usor dragostea lor pura...

-"Nu`i nevoie sa spui nimic, doar continua.." isi spuse fata in sinea ei, insa nu fusera asa caci baiatul intrerupse sarutul.
-Hai sa mergem in casa, ca si asa suntem leoarca! fusera replica din partea lui.
-Ah, deci asta era ...spuse usurata fata.
Zis si facut cei doi intrasera inauntru,se uitau la hainele lor care devenira cam tranparenta si rosira ambii, incepura usor sa le stoarca, cat de cat reusira, nu mai aveau mult ca sa se ususce.
Fata il privi pentru cateva clipe pe Captivity si apoi parca din impas, parca o impinse cineva sa tresara si sa fuge in bratele sale.
-Sa nu mai faci asta Captivity! Nu vreau sa raman singura, sa te pierd si pe tine cand deja am pierdut prea multe.Te rog daca tu nu`mi oferi iubire lasa`ma pe mine ,cel putin, sa te iubesc. "Asa cum nimenea n`a mai facut`o pana acum."

-Johana...sopti baiatul luand`o in brate si asezandu`si mana peste capul ei, luand`o incet intr`o imbratisare calda, magulind`o cu soapte.

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#13
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Cap 6: Ce bine ne contemplam!

Stiti sentimentul acela cand fluturii iti zboara prin stomac? Replica aceasta a devenit mult prea populara pentru ca sa o poata inlatura cineva.Oricum sentimentul acela cand viata este colorata, cand simti ca vrei sa traiesti doar alaturi de persoana iubita si sa renunti la tot pentru ea, acel sentiment care urla dupa dragostea fiintei cele mai dragi de pe planeta, acel sentiment care iti furnifica tot corpul, si iti inlatura toata mandria, acel sentiment cand simti fiori si in varful degetelor de la picioare. Lucrul acesta nici cei mai mari dintre filozofi nu au putut gasi o descriere stiintifica.Da, aceea stare vesnic neincetata si pururea uitata. Acel sentiment....doar acel sentiment...
Eii bine acea stare poate fi descrisa acum cel mai bine intre eroii nostrii, sentimentul acela nestapanit, necontrolat, si din cand in cand erotic, le patrunse prin minte, prin suflet, prin trup....
-Lasa`ma doar sa te iubesc te rog, atata iti cer....implora Johanna cand buzele ei se aflau la gatul lui, auzindu`se sunetul acela cand il saruta, trezind inauntrul baiatului fiorul dragostei aprinse ca si cum ai aprinde torta ,in liniste, la o mare batalie.
Ce`o fi sa fie, lasa-te purtat de val, momentul acesta nu va mai reveni din nou, starea aceasta ce o simti pentru prima oara, dorinta din tine ce te face sa urli...simti Captivity? In sfarsit iubesti, da..iubesti cu adevarat!
Baiatul isi incurca dorintele cu faptele, o saruta pe buze, o mangaiase, nici macar el nu`si daduse seama cand ii desfacuse incet rochia ei facuta din dantele ce se asterneau pe corpul lui, gadilandu`l usor. S`a intamplat ceva - nici fata nu`si daduse seama cand ii deschise camasa, cand il sarutase pasional cu ochii inchisi, zarindu`se intr`o lume a viselor. O soapta, un zambet, un sarut...asta a fost oare inceputul la ce faceau ei acuma?
Ce faci?Ce esti?Te mai recunosti?Te mai amintesti? Imi raspunzi Johanna?!
Sa se opreasca numai aici? Nu, chiar trebuiau sa continue,sa se asterne pe pat, sa se descotoraseasca de vestminte, sa se invaluie in pasiune,sa fie pur si simplu ei, da, doar ei si pasiunea lor neincetata. Nici nu stii timpul cum trece, ce face, cum se joaca acesta cu tine, sau mai bine spus: cum se joaca cu ei.
Cand s`a ajuns si la restul hainelor o vorba veni din partea fetei:
-Nu, stai, opreste`te ....Opreste`te esti sigura Johanna?Ai uitat?Ai uitat ca tu ai inceput?!Ce`i cu cuvantul acesta?
-Ce s`a intamplat Johanna? intreba Captivity tragand`o deasupra lui, sarutand`o si luand si cerseaful peste ei.

Saruturile pasionale, tandre, erotice, usoare, incete continuara pe un sir nesfarsit.Mangaierile, atingerile, soaptele erau de nedeslusit.Respiratia taiata, sunetele neoprite si calmul acela facu noaptea sa treaca, doar sa treaca, fara sa`i mai pese cuiva ca si furtuna se cam potolisera.Momentele acestea vor fi vesnic amintite.Saruturie de la gat, de pe buze, abdomen, piept, corp,magaierile suave pe intreg trupul, soaptele si sunetele usoare spuse din cand in cand, caci nici macar nici ei nu`si dadusera seama cand se scapase prea mult in pasiune.
Ceasul batu ora 2:30 noaptea, eroii nostri ii gaseai usor imbratisati, sarutati, mangaiati si adormiti normal.Ce`a fost?Ce s`a intamplat?Cine mai stie..!

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#14
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Cap 7 : Trebuiu sa`ti spun ceva.

Johanna era prima care se trezi dimmineata, ochii ei sclipeau cand vedeau puritatea de pe chipul lui Captivity. -Te iubesc...sopti ea sarutandu`l cand baiatul inca avea ochii inchisi. "Va fi oare al meu? Doar al meu?".
Fata se daduse jos din pat cu un cerseaf in jurul ei.Ceasul indica ora 6:00, prima ora a diminetii. In timp ce se imbraca o tresarire usoara veni in jurul fetei, i se miscau incet gelznele, se auzi un sunet, se intoarse speriata catre locul unde trebuia sa fie Captivity.-"A disparut?!". Pentru o clipa parul i`a astupat privirea in momentul intoarcereii,asa ca nici nu`si daduse seama ca baiatul se daduse jos din pat, si acum era in spatele ei. Johanna se intoarse si zari chipul baiatului la care s`a dat putin inapoi, bineinteles avea un impas, o sperietura usoara.
-Ah, sa nu mai faci asta.
-Imi pare rau.
Baiatul isi avea privirea data intr`o parte, camasa deschisa, si parca vibra un sunet de tristete. La un moment dat acesta cazuse jos si incepu sa planga, lacrimile se insirau pe obrazul lui, chiar mai ceva ca la furtuna de noaptea trecuta.
-Te simti bine? intreba fata total ingrijorata in momentul in care se puse jos langa el, punandu`i mana peste frunte si simtind un sentiment contemplat intre iubire si mila.

-Trebuie sa`ti spun ceva.... se auzi un murmur din partea lui.
Fata facu niste ochi mari, si un cutremur la buze cand auzi asta.
-Si eu trebuie sa`ti spun ceva.
-Mai degraba stam jos.
Ce 2 se pusera impreuna pe pat, tinanduse de mana.Apoi se uita unul in ochii celuilalt, miscandu`si privirea intr`o parte si in alta, zarinduisi`le pe fata o usoara roseata, dar trecatoare, pe care de`abia daca a fost bagata in seama, Baiatul isi trase aer in piept si dadu drumu.
-Uite...eu..nu vroiam sa te indragostesti de mine sau eu de tine din cauza ca sunt un demon, si nu glumesc, nu e deloc o pacaleala.
Johanna planse, i se intrezari o lacrima, apoi alta.
-Cum e posibil?!
-Pei ura aceea adunata in atatia ani trebuie sa se deplaseze undeva, transformandu`ma pe mine in ceea ce sunt in prezent, si ascunzandu`mi partile rele sub forma umana.
Fata isi stranse mainile, iar lacrimile de pe obraz deveneau cristaline, de fapt deveneau usor cristale, se cunoaste ca plange pentru Captivity, se cunoaste si o suferinta la ceea ce este ea.
-Si eu sunt un inger, si nici eu nu glumesc, daca vrei iti pot arata.
Captivity si Johanna-Inger si demon-Ce bine va contemplati.

-Si inca nu am terminat...aduga fata..in legatura cu Vanidy suntem dusmance pentru eternitate, imi este teama ca o sa mi te ia. Are o fata angelica, un chip pur, parul lung, lasat desprins si roscat, iar ochii sai sunt de culoarea marii ce emana numai tristete.Dar toate acestea sunt doar o prefecatorie de a ascunde cum este ea in realitate.Sub acel chip pur...sub acea voce blanda...nici nu poti sa`ti imaginezi ce se ascunde.Mereu inconjurate de trandafiri rosii care se contempla cu parul ei rosu ca focul, si care parca ii murmura suav puritatea.

-Stai linistita, ea nu este aici...spuse baiatul punandu`si mana peste obrazul ei, uitand in momentul acela ceea ce tocmai declarase mai devreme.
~Hmm, dragostea, se spune ca in raboi si in dragoste orice e posibil, dar daca proverbul acesta ar fi adevarat, si relatiile nonconformiste s`ar declara invingatoare. Dar ca tot vorbind...inger si demon...oare cum se vor comporta eroii nostri? Se va intrezari vreo noua amintire si vor iesi din situatie? Ei bine vom afla...~
-Probabil ai dreptate, dar ea, ea poate fi oriunde.
-Cum pot si eu...adauga Captivity...bine aproape oriunde.
~Oare de ce a accentuat tanarul cuvantul "aproape"? Nu stiu de ce dar in poveste cred ca la fiecare cititor le vin mii si mii de intrebari, eh imaginati`va ca nu sunteti singurii care si le pun, daca pana si personajele nu stiu ce`s cu ele, si ca sa fie totul bine o parte din aceste intrebari se vor incheia in capitolul urmator~
-"Johanna, e chiar inger, nu o consideram eu astfel, este chiar asa!Uhm cat va fi toata a mea ?! Nu conteaza formele sau alte lucruri, conteaza doar iubirea noastra, o vreau si ca fata, si ca inger, si ca o viitoare mireasa."

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#15
Calyope
Membru
Postari: 71
Nu am trecut demult peaici > e timpul pentru rautate pura muhaha >

Parca ai mai evoluat, insa descriereeea e aproape de pamant nici decum inaltatoare ca "ingeraul " din melodrama pe care o faciTT_TT omule iti bati joc de tlentul tau ~_~" mai citeste ceva si dupaia scrie ceva mai bine ok? Fao pentru neuroni mei si as aingropati in pamant si vai de mmica lor

_______________________________________
I am angel, but i am so sad, and i am angel-devil, and pheonic, I am Calyope a sad and angri a drauhing angel a devil and golden heonix
 
   
#16
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Scuze Calyope mai incerc , e greu fara actiune la persoana 1 si cu 2 pers principale.

Cap 8: Momentul adevarului!

Tinerii nostrii indragostiti stateau acum pe tusa de afara, admirand orizontul marii, valurile ce strabateau nisipul, apa cum mergea inainte si inapoi, in doua cuvinte: minunatia naturii; a ceea ce insemna viata, fericire si o usoara uimire in sentimente.Johanna isi aminti ca azi trebuia sa mearga la biblioteca, se uita catre Captivity si spuse:
-Trebuie sa plec! spuse ea sarutandu`l repede si scurt,apoi se ridica si se duse catre cararea ce ducea spre biblioteca.
Baiatul privi in urma ei caci stia unde se duce, iar dupa ce aceasta devenea din ce in ce mai mica pe cararea si pe urma disparu, se ridica si se duse la treburile lui, stia ca mai tarziu avea si el o treaba la biblioteca asa ca in scurt timp era la locul lui unde verifica hartile,infundat in treaba, cu gandurile amestecate, ca printr`o minune reusi sa le termine. In cele din urma venise si timpul in care trebuia sa mearga la biblioteca, asa ca acuma era inauntru', dupa ce completa fisa se uitase dupa Johanna.
-"Se pare ca nu e, probabil deja a terminat ce avea ea de facut!"
Mergand printre rafturile bibliotecii se izbi brusc de o fata.
-Ah imi pare rau, nu am fost atent!
-Pe mine ma cautai? intreba fata de care se izbise, cu cartile in mana.

-Johana...spuse acesta privind`o, iar in momentul acela fata venise langa el si`l saruta, iar baiatul o cuprinse si ii raspunse cu un alt sarut.
-Scuza`ma putin...spuse fata ducandu`se dupa un raft in timp ce baiatul se aseza la masa.
-Ai vazut lucru asta Johanna? intreba aceasta fata preschimbandu`se in forma sa.

In fata ei se afla un inger, cu parul albastru sclipind care usor lasa`se siroaiele de lacrimi din ochii ei sa se prelinga pe obrazul fin si catifelat pe fineatea pielii ei albe.

-Da am vazut! raspunse in cele din urma cu o voce cutremuratoare.
-Nu mai e mult, si am sa`l fac sa fie al meu.
Brusc se auzi vocea blanda a lui Captivity care striga usor numele iubitei sale "Johanna". Vanidy se preschimbase in forma prefacuta si se duse catre Captividy.
-Sunt aici scumpul meu!
"Scumpul meu?" Johanna nu`i spusese niciodata asa, si pronumele posesiv asupra lui nu era in nicio fraza de pana atunci.In cele din urma se gandi sa intrebe:
-Johanna ce suntem noi unul pentru celalalt? Adica cum ne consideram dupa ce am aflat povestile vietii noastre?
-Aaa orfani ? intreba fata nedumerita si incercand sa se scape, cand era in apropierea lui, cu un sarut.
Insa Captiivity se feri de sarut si cu o iritare in voce spuse:-Cine esti tu? Si ce ai facut cu Johanna?
-Ei se pare ca nu mai am nevoie de deghizare...spuse fata ironica pocnind din degete, apoi preschimbandu`si total forma.

Apoi acestea se apropie incet de baiat, lasandu`si mana pe pieptul lui, privindu`l pentru cateva clipe si apoi zicandu`i soptit la ureche:-Nu ai nevoie de Johanna, eu iti pot da ceea ce iti doresti cu adevarat.Pe Oblan, "fratele tau" de`o viata.
In fata lui Captivity aparu iluzia prietenului sau
, o privea miscat, dar in acelas timp ciudat si prosteste, parca era un nou-nascut ce de abia iesea pe lume cand auzea vocea lui.
-Frate daca mai vrei inapoi aceasta fata imi poate reda viata. Trebuie doar sa spui ca o doresti, si atat.Vrei asta?
Cand isi vazu prietenul Captivity avea sentimentele asa de amestecate, se simti intr`adevar miscat, derutat, trebuia sa aleaga totusi...Dar brusc in acel moment in mintea lui i se intrezari o frumoasa amintire cu el si Johanna
 Buzele incepuse sa`i tremure, mumrmurul acela, pur si simplu nu vroia sa iasa, privirea devenea oachesa, se uita in stanga si in dreapta,total dezorientat. Iar in cele din urma amintirile cu Johanna deveneau tot mai abudente.Acuma e momentul decisiv ce vei face Captivity?

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#17
Mia Guillem
Membru nou
Postari: 48
Sa fiu sincer ti-am citit povestea [da sa vezi minune eu si cititu'] si am observat ca ai vazut chiar tu insati ce iti lipseste.
1. pei in primu rand actiunea la pers a 3-a e foarte greu de facut [e adevarat ca in carti naratiunea e asa da totusi asta e fic]. Daca citesti ficuri bune vei observa[cum presupun ca deja ai facut-o] ca actiunea e la pers 1.
2. Pei chestia cu 2 personaje principale te cam incurca. Siincer nici geniile nu pot face 2 pers principale.
3.Ai evoluat capitol cu capitol si pentru acesta te felicit [traznet ideea cu pozele].

Deci, ca o concluzie. sper ca nu te-ai suparat pe mine ca ti-am zis toate acestea dar criticile nu fac decat sa te ajute ^_^. Imi place idee pe care vrei sa o faci si dupa cum ti-a mai spus cineva, "povestea asta are tot ce ii trebuie pentru a fi de 10" : actiune, drama, dragoste etc. Tine-te de sfaturi si va fi totul bine. Bafta in continuare!!!

_______________________________________
 
   
#18
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Ms de comm si critici, oricum dupa asta mai am un singur capitol, deci sper sa ajung la 100% cu evoluarea.

Cap 9: Inca putin....

Ei mi`ar face placere sa spun ca a disparut brusc totul, a revenit la normal, si ca au trait fericiti, dar pana acolo mai avem de adaugat niste amanunte.Dupa cum se aminteste din celalalt capitol, care credeti ca e decizia lui Captivity? Ei eu o astept cu nerabdare, hai sa o aflam.
-Imi pare rau Oblan, stiu ca poti intelege...spuse baiatul privindu`l pe amicul sau cu un aer in acelas timp intelegator, dar si de o parere de rau foarte mare.
-Inteleg frate...spuse iluzia cu un zambet pe buze, si disparand in milioane de particule de firicele.
-Nu.nu...asa ceva nu ar trebui sa se intample...nu trebuie.
Vanidy vorbea cu un aer asa de dispretuitor, ti se facea sila, ba chiar scarba. Adica ea suferea? Avea idee ea ce`i aia suferinta? I`a trecut vreodata prin cap ca din cauza ei Johanna are de suferit cel mai mult?
-Ei bine hai sa vedem Vanidy, esti pe teritoriul meu, m`ai enervat la culme, te`ai luat de prietena mea, te`ai jucat cu sentimentele mele. Mai vrezi sa te joci cu mine?
~In trebarea a fost pusa pe un ton sarcastic, un mod in care deja ii anuntase victoria lui Captivity~
Baiatul spunea toate aceste vorba cand se trasnformase din forma de om, in forma de demon. In fata lui Vanidy aparu o persoana noua, un nou Captividy.

Parul devenea brunet, de un negru asa inchis, un negru ca noaptea. Avea o privire rece, si tinea pumnii stransi de la atata furie.
-Hai Vanidy ne mai jucam ? A inceput sa`mi placa joaca asta.
Incepea sa`si dezlantuie puterea cu asa o usurinta. Probabil din cauza dragostei ce o avea pentru Johanna, sau probabil fapatului ca era nervos.Cine stie? Insa eu ma inclin spre prima varianta dupa aceste vorbe:
-Te joci cu sentimentele unui demon?

-Ai suparat rau, foarte rau demonul acela.
Vanidy era turbata, nu`si inchipuia ca baiatul este un demon, nici nu`si imaginase ca faptura aceea pura putea face vreun fel de vraja, nici sa nu mai vorbim de magie neagra.
-Putem discuta, dar vad ca nu vrei.
Vanidy porni primul atac.Lupa a fost crancena. Nu puteai zice ca au luptat de la egal la egla, caci puterea lui Captivity devene din ce in ce mai mare, pe acolo o zari si pe Johanna, captusata de o vraja, asta il inerva si mai tare.Fara mila, durere sau simtamant, infipse sabia lui in pieptul lui Vanidy. Un urlet de invinsa se auzi sin partea ei, iar cand deschise gura un aer negru iesi. Acel aer negru fiind chiar sufletul ei.Captivity il prinse in mana si spuse:-Asta cu siguranta vine de la un demon...dar vorbi asa soptit caci nimeni nu`l auzi.
Baiatul se duse repede catre Johanna, vraja era puternica, i`a trebuit ceva timp ca sa o desfaca.
-Multumesc! spuse fata cand il vazu si ii atinse pentru o clipa obrazul.-Esti chiat tu?Persoana de care m`am indragostit? intreba apoi cu lacrimi in ochi cand isi aminti ce facuse Captivity.
-Inca putin Johanna si voi reveni la normal! Sunt tot eu, cel de la inceput.
-Nu pari!
Lacrimile fetei deveneau abundente pana ce reveni la forma de om.
-Lacrimile acelea le`am varsat pentru tine. Eu ca inger plang pentru tine. Si nu vreau sa ti se intample ceva. Te iubesc din toata faptura mea si cu toata vointa mea.
-Si eu la fel, spuse baiatul sarutand`o tandru, nici nu`si daduse seama cand o sarutase si in jurul gatului. -Hai sa mergem la o plimbare pe plaja. Sa mai uitam de toate acestea.
-Da, dar hai sa ne schimbam mai intai.
Cei doi se luasera de mana. Avura asa un noroc ca nimeni din biblioteca nu a vazut scena, asa ca nu era nevoie de explicatii. Simtira un fior la atingeri, de parca nu s`au mai vazut de secole. Se iubeau, si asta se vedea cel mai bine. Incantator era sa`i vezi acuma. Dupa ce s`au schimbat in costumul de baie, au inceput sa alerge pe plaja. Erau fericiti, fericitit cu adevarat.
La un moment dat Johanna se impiedica si cazu chiar in bratele lui Captivity. Astfel dandu`i un minunaj prilej sa o sarute, cu toata faptura lui. In sfarsit simteau ca ea este a lui, si el ii aprtine numai ei.


_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#19
sora
Membru
Din: botosani
Postari: 78
uaaaauuuu ce multe capitole ai facut decand nu am mai trecut eu pe aici .....imi plke     

_______________________________________
ori ce inger poate zbura pana la cer
 
   
#20
Yuri Killian
Administrator
Postari: 589
Va multumesc tuturor si acum ultimul capitol...

Cap 10: Sfarsitul unui nou inceput...

Era o sarbatoare speciala pentru toti locuitorii insulei. Ziua conducatorului lor, Captivity, a sosit. Cadouri, evenimente speciale, concursuri, distractii, cate minunatii erau facute in cinstea iubitului lor lider. In timpul mesei Captivity se gandi sa faca un anunt special, in fata atator persoane. Se ridica de la masa si sa duse catre Johanna care statea in picioare, parca din instinct, si astepta anuntul baiatului. El o privi in ochi, si in fata tutror spuse:
-Johanna, vrei sa fii sotia mea?


Intre baiatul cu o voce soptita in mijlocul distractiei aleia, toti ramasera muti, si astepta parca cu sufletul la gura, raspunsul lui Johanna.
Fata tresari, era neasteptata cererea, dar in cele din urma deschise buzele di spuse.
-Bineinteles ca da.
Alerga spre Captivity si ii sari in brate, sarutandu`se unul pe celalat. Milioane de aplauze se auzi in jurul lor din parte tutror.
-Bravi frate! se auzi o voce din spatele lui Captivity. -Pentru asta am disparut eu, ca tu sa`ti poti gasi fericirea, si nu puteai face o alegere mai buna ca fata aceasta.
Captivity se intoarse terifiat catre baiatul de 12-13 ani care ii vorbise mai inainte.
-Frate...sopti si el, iar cei doi se imbratisau intr`un mod cat se poate de frateste. Siroiae de lacrimi fericite in ochii celui mic, in ochii lui Captivity si ale Johannei.
-Sa aranjam nunta atunci!!!! striga cu voce tare un satean.
Captivity se intoarse catre poporul sau si zambi, se bucura nespus, ca de azi viata va avea o noua cale.
Sa va spun sincer nu cred ca am vazut o mireasa mai mandra sau mai frumoasa ca Johanna, si nici un mire mai fericit si mai vioi precum Captivity. Nici numai zic de veselia tutror satenilor de pe insula, si a fratelui celui mic, sau a preotului care facuse nunta.
-E momentu sa saruti mireasa...se auzi din parte tuturor cand chiar simtise fiecare ca acel moment venise.
Ce doi se apropiara unul de celalat, s`au imbratisat si in cel mai potrivit moment, cand toata atentia se indreptau asupra lor, s`au sarutat asa cum nu au mai facut`o vreodata. In sfarsit isi apartineau complet unu altuia.




Si am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa. THE END!!!


+ o poezia care zic eu ca se potrivea intr`o anumita perioada din fic.

Iubitule, te iubesc
Si iarta-ma ca te-ndragesc
Dar daca ti-am gresit cu ceva
Te rog in pustiu nu ma lasa.

Despartirea e grea, iar eu n-o suport
Spune-mi ca n-am fost "un simplu joc"
Spune-mi ca ma ierti sau ca mai iertat
Spune-mi ca ce s-a intamplat nu-i adevarat

Iubitule, stai, te rog nu pleca
Vocea ta e doar fericirea mea
Soapte usoare imi vin la ureche
Noi doi formam doar o pereche

Iubitule, stai mai spunem usor
Ca eu te iubesc, si tu ma iubesti, multumitor,
Iubitule, te rog nu ma amagi
Eu te iubesc intr-una si noapte si zi .

Imi spui in regret ca nu iti mai pasa
Ti-am cazut cum ai vrut, direct in plasa.
Tu ai plecat, asta-i despartirea
Si am ramas cu dezamagirea!

Iubitule eu te iubesc, dar tu pe mine ?
Doar o momeala sunt pentru tine.
Eu am ramas cu soapte spuse amagitor.
Iar acum in lume, nu-mi e usor!

Asta mi-e viata, si asa mi-a dat sa fie!
Tu sa pleci, iar eu sa raman inca vie.
Dar sa stii ca inca ma mai amagesc,
Doar prin simplu fapt ca TE IUBESC !!!

.

_______________________________________
Mult succes tuturor celor ce au aripi in inimile lor
 
   
#21
Mia Guillem
Membru nou
Postari: 48
Uhu deci penultimul capitol a fost marpha [exact pe gustul meu]. Acum the evil part mwhha >:
Ti-am adorat inchierea, ai evoluat de minune, sincer m-ai lasat praf cu capitolele astea, felicitari Narumi, scriitor te faci, si mai ales poet . De abia astept sa iti citesc urmatorul tau fic, sa vedem daca te tii de sfaturile care fost date pe parcursul acestuia.
Trebuia sa spun critici, dar sincer acum nu mai gasesc, partea de final a fost superba. Bravo tie frate !!!

_______________________________________
 
   
Pagini: 1  
Mergi la